Krabi cu copiii – jurnalul nostru de vacanță

Încă de la început ne-am dorit să transformăm vacanța în Krabi într-una de relaxare și explorare, așa că, de cum ne-am luat biletele de avion, am pornit a contura călătoria noastră în așa fel încât să cuprindă tot ce ne doream. Am ales să petrecem cinci zile în Ao Nang, patru în insulele Phi Phi și cinci în Koh Lanta și a fost cum nu se poate mai bine.

Ao Nang

Pentru turiști, Ao Nang e centrul vibrant al provinciei Krabi, cu multe variante de excursii și activități pentru toate gusturile și toate buzunarele. Aici ne-am început vacanța, cu câteva zile de stat la plajă sau la piscina hotelului, cu mers la masaj zilnic, dar și o excursie către plajele Railay și Phra Nang (cu al ei celebru templu al fertilității) și o vizită în Krabi Town.

Plaja din Ao Nang nu are nimic special, în afară de faptul că e cea mai accesibilă ( nu trebuie să te deplasezi cu taxi boat-ul) și e străjuită cap-coadă de palmieri umbroși și răcoroși, perfecți când mergi la plajă cu copil mic. Noi am avut shuttle bus de la hotel către plajă (Ibis Styles), dar indiferent unde ai fi cazat, nu ai cum să faci mai mult de 10-15 minute până la plajă, orășelul întinzându-se de-a lungul ei.

De aici de pe plajă pleacă și taxi boat-urile către Railay și Phra Nang. În zece minute ești deja cu un picior în apa limpede și cu intrare lină de la Railay Beach. Iar stâncile lăptoase care se înalță de o parte și de alte a plajei sunt cum nu se poate mai fermecătoare. Mai adaugi și milioane de crabi minusculi care își țes cuiburile prin nisipul fin și ai toate ingredientele pentru o zi perfectă la plajă. De pe Railay ajungi în alte zece minute, pe jos, la Phra Nang. Aici peisajul se schimbă cu totul, iar apa capătă o culoare ireală de smarald deschis. Valurile mici și spumoase se sparg liniștite de nisipul fin, iar la nici o sută de metri de mal uriași de piatră răsar din mare, ca și când ar fi căzut brusc din cer.

După atâta plajă a mers la fix un pic de plimbare, așa că ne-am luat tălpășița către Krabi Town, oraș subestimat de mulți călători. Pe lângă piața de noapte, unde ne-am răsfățat cu tot ce se putea, așa gurmanzi cum suntem toți cinci, ne-a plăcut mult faleza amenajată pe malul râului, cu ale sale pontoane dichisite și fermecător iluminate și cu statuile crabilor de noroi (simbolul orașului) strălucind în lumina puternică a soarelui. Iar la câțiva pași de piață am descoperit și un mic templu, Wat Kaew Korawararam, mai puțin cunoscut decât faimosul Tiger Cave Temple , dar la fel de interesant ca arhitectură și istorie.

Insulele Phi Phi

Le știm cu toții, apar ca must see în toate articolele scrise vreodată despre Thailanda de sud și asta pentru că apa, plajele, natura sunt cu totul și cu totul speciale aici. Multe zone sunt parte din rezervații naturale și se percepe o taxă de intrare pentru conservarea habitatului. Așa stau lucrurile pe Monkey Beach, unde cei mici au ajuns cu tati la capătul unei plimbări cu caiacul, dar și în faimoasa Maya Bay, pentru care am luat un tur privat cu longtail boat-ul.

Dacă la Monkey Beach, maimuțelele nu s-au lăsat văzute (prea dimineață pentru ele, probabil), la Maya Bay vizita a fost “completă”: un pui de rechin s-a apropiat suficient de mal cât să îl admirăm în toată splendoarea lui, iar pe potecile care duc dinspre plajă către intrare și-a făcut apariția un crab de munte cu picioare păroase, specie extrem de rară, endemică doar câtorva insule și despre care se credea acum câțiva ani că ar fi dispărut cu totul. La final, ne-am încheiat turul în Laguna Albastră, cu o sesiune de snorkeling absolut încântătoare (zic eu, care doar am observat din barcă, nu mai spun nimic despre entuziasmul copiilor aflați în apă, printre sutele de pești colorați, de toate formele și dimensiunile).

Nu am ratat nici întâlnirile cu maimuțele, la fel de hoațe ca peste tot. Deși nu am văzut nici picior pe nici o plajă, am dat nas în nas cu ele chiar la ușa cazării, după ce ne scotociseră serios ghiozdanele în căutare de acadele. N-au avut noroc decât de Prevomit Kids, dar asta nu le-a deranjat prea tare.

În rest, am profitat la maxim de apele turcoaz și plajele perfecte pentru copii, de nucile de cocos servite reci direct pe plajă și de mâncarea excelentă de la Garlic 1992, unde am fi revenit pentru fiecare masă, dacă n-ar fi fost destul de departe de cazare.

Koh Lanta

Insula aceasta are faima insulei perfecte pentru o vacanță cu copiii și cum nomadul nostru digital (adică tati) a avut nevoie de câteva zile în care să lucreze liniștit, ne-am propus să nu facem nimic altceva decât relaxare și plajă, piscină și odihnă. Și asta am făcut. Am ales un resort tare fain, la zece minute de mers pe jos de Long Beach, dar izolat și atât de în mijlocul naturii încât ne trezeam zilnic în triluri de păsări exotice și primeam mai mereu în cameră vizita câte unei șopârlițe gălăgioase. Siri Lanta Resort se numește, iar șederea aici a contribuit mult de tot la frumusețea zilelor petrecute în Koh Lanta: personal amabil, mâncare bună, piscina curată și perfectă și pentru cei mai mici dintre noi.

Plaja, luuuungă cum îi spune și numele, nu ni s-a părut neapărat spectaculoasă, dar ne-a plăcut pădurea de pini umbroși aflată chiar la marginea ei, salonul de masaj în aer liber la doi pași de unde ne întindeam prosoapele și restaurantele cu vibe de vacanță, unde luam masa și admiram apusul, cu cei mici jucându-se în nisip pe lângă noi.

Nu pot încheia decât spunând că Thailanda are toate ingredientele unei destinații exotice potrivite pentru copii și asta s-a simțit în fiecare moment al călătoriei noastre acolo.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *