Când spui Finlanda și vacanță, te gândești automat la Moș Crăciun sau la Helsinki, aflate printre destinațiile populare preferate de cei care vizitează țara celor 1000 de lacuri. Noi am vrut să vedem de ce sunt finlandezii cei mai fericiți europeni și am pornit într-un roadtrip de câteva zile care avea să ne ducă de la sud la nord printr-o frumusețe de țară scandinavă.
Helsinki
În Helsinki am ajuns cu feribotul pe care ne-am îmbarcat în Tallinn, după o călătorie extrem de plăcută pe Marea Baltică. Fermecătoare mare și impecabile serviciile la bord, aproape că ne-a părut rău că nu a durat mai mult. Dar ne aștepta Helsinki, capitala finlandeză căreia nu am avut cum să îi acordăm mai multă atenție, așa că ne-am bucurat de ea la pas, pentru a-i lua mai bine pulsul.
Plaje superbe cu adunări de mulți tineri și muzică bună, dar și străzi cu clădiri cochete și o impunătoare catedrală luterană St. John ne-au condimentat plimbarea prin Helsinki și ne-au făcut poftă de și mai multe descoperiri.
Jyväskylä
O zonă de care cu siguranță n-a auzit prea multă lume, dar care a fost fix ce căutam în vacanța asta. Finlandezii sunt oameni retrași și liniștiți, caută să se regăsească permanent în mijlocul naturii și mărturie acestui lucru stau căsuțele poștale răsărite ici și colo pe marginea drumului, singurele dovezi că pe undeva, prin apropiere, după ce străbați drumuri întortocheate și păduri dese, găsești suflete primitoare și case călduroase. Jyväskylä e o municipalitate în zona lacurilor vestice ale Finlandei, iar Jyväskylä Metsaränta ne-a fost loc de odihnă și relaxare, printre căsuțe de pitici, în apropierea unui lac scos din povești pe malul căruia am pescuit, ne-am plimbat, ne-am bucurat de soare și ploaie la un loc, ne-am umplut sufletele de frumos.
Oulu
Mai către nord, în Golful Bothniei, am găsit Oulu, genul de orășel tipic scandinav, cu blocuri joase, străduțe aranjate, multă verdeață, oameni relaxați, atmosferă de sărbătoare și liniște permanentă cum nu ți-e dat să vezi prea des. Am avut companie cartea „Iernile sufletului” și am regăsit în orașul acesta fix acel slow living și bucuria de a trăi prezentul de care vorbește prietena finlandeză a scriitoarei. Am plecat cu gândul la oamenii ăștia frumoși și la traiul lor într-un continuu hygge.
Rovaniemi
Laponia și întregul ținut al lui Moș Crăciun s-au dovedit a fi locuri unde natura se desfășoară nestingherită și splendidă și unicul regret e că, avându-l cu noi pe bebe și fiind extrem de important să călătorim în timpul orelor lui de somn, nu am putut să oprim și să surprindem în fotografii mai mult din frumusețea locurilor. Iar satul Moșului a fost de departe un vis împlinit pentru noi toți, suntem dintre cei care așteaptă cu nerăbdare Crăciunul încă de când vine vremea rece, e o sărbătoare dragă inimii noastre și de anul acesta îl vom aștepta pe Moș cu și mai mult entuziasm.
Am pășit cu toții peste cercul polar, ne-am bucurat de întâlnirea cu renii Moșului, dar și de numeroasele întâlniri cu renii ce pășteau pe marginea drumului, am pescuit și ne-am plimbat în aer răcoros, am ascultat ploaia pe plafonului autorulotei și ne-am delectat cu apusuri incredibile, ne-au încântat privirile marea, lacurile, râurile, pădurile nesfârșite și dealurile semețe, totul îngrijit și păstrat ca pe cea mai de preț comoară.
Asta a însemnat Finlanda pentru noi, o țară care merită mult mai multă atenție chiar și dincolo de locurile populare ce atrag mii de turiști anual.
