Două săptămâni și un pic am petrecut în Norvegia vara asta și am mai fi stat încă pe atât, așa de mult ne-a plăcut acolo. E nu numai o țară spectaculoasă, cu locuri și peisaje care depășesc în frumusețe multe dintre țările văzute până acum, ci și civilizată, curată, educată, o țară din care înveți multe oriunde ai merge. Ne-au plăcut enorm oamenii, relaxați și prietenoși, dornici permanent să ne împărtășească lucruri despre ei înșiși și mentalități complet diferite de cele cu care suntem obișnuiți acasă. Ne-au plăcut casele lor, curțile lor fără garduri, ferestrele fără draperii, căci acolo nu există „cultul” furtului decât poate în orașele mari (pe care noi le-am evitat, nu ăsta ne era interesul) și nu interesează pe nimeni ce face celălalt. Ne-au plăcut drumurile impecabile și infrastructura extrem de bine pusă la punct (destul de nouă, evident, într-o țară unde principala cale de acces era apa până acum câteva zeci de ani). Ne-au plăcut multe și dintre toate ne-a plăcut cum ne-am simțit acolo, de la cel mai mic până la cel mai mare.
Călătoria noastră a început în nord, la Narvik, un orășel port tare simpatic, poarta de intrare în arhipelagul Lofoten. Acolo simți pentru prima oară ritmul potolit al vieții scandinave, te bucuri de clima răcoroasă și de apropierea mării care face atât de bine și care ne place atât de mult. Am coborât ușor prin insule, de la Narvik am pornit către minunățiile de plaje Ramberg și Haukland, ne-am desfătat cu sătucele pescărești din Nusfjord și Hamnoy, am vizitat rorbu galbene și roșii, am gustat bunătăți din brutăriile lor tradiționale și am învățat multe despre istoria pescuitului și a procesării peștelui, istorie ce consacră locurile astea.
Tot în Lofoten am nimerit în plin festival viking la Lofotr Viking Museum și ne-am umplut sufletele de frumos: meșteșugari, plimbări cu caii, plimbări cu nava vikingă, mere glazurate și supă vikingă de mistreț, demonstrații de luptă, dar și activități pentru copii care includeau tras cu arcul, aruncat cu toporul, săpături arheologice și porturi vikinge bune de încercat.
Aici am mai fi stat lejer 5 zile, ne-a părut tare rău să ne luăm la revedere de la frumosul Reine și de la insulele acestea de o frumusețe naturală incredibilă.
Din Moskenes ne-am îmbarcat însă pe feribot și am coborât mai la sud, în Norvegia continentală, către Trondheim, singurul mare oraș norvegian pe care ne-am încumetat să îl vizităm. Minunat vibe-ul acestui mare oraș port, ne-a dus cu gândul la Dunedin și orașele neo-zeelandeze aflate la malul mării și ne-a permis să gustăm un pic din viața cosmopolită a Norvegiei, pe care nu o căutam neapărat în vacanța noastră, dorindu-ne să petrecem cât mai mult timp în natură, departe de aglomerație și civilizație.
Din Trondheim am pornit mai la sud, către o bucațică de țară și mai așteptată: fiordurile și parcul național Jostedal. Aici Norvegia ni s-a arătat splendidă și iarăși ne-a făcut să regretăm că nu ne-am planificat călătoria altfel încât să mai fi poposit prin locurile astea măcar 2-3 zile în plus. Geiranger Fiord, Trollstingen și apoi ghețarul Briksdal, toate rupte din rai și pe placul inimii noastre de călători însetați de natură la superlativ.
Copiii au dat dovadă de reziliență la drumeții și s-au bucurat la una cu noi de ineditul locurilor, iar asta ne face să căutăm și pentru viitor genul acesta de vacanțe în care explorăm mult, simțim și observăm, învățăm din fiecare loc câte ceva și luăm cu noi acasă o mică parte din el.
Norvegia ni s-a părut o țară extrem de potrivită pentru călătorii cu copii de toate vârstele (noi am avut doi copii de 6 și 10 ani și un bebe mic de aproape 8 luni). În plus, traseul nostru de la nord la sud a făcut călătoria cu autorulota o experiență memorabilă de care ne vom aminti cu nostalgie multă vreme de aici înainte. Nu e o țară ieftină, ce-i drept (am vorbit aici despre costurile vacanței noastre), dar cu puțină organizare la capitolul buget două săptămâni pot fi petrecute lejer aici, având garanția unei vacanțe spectaculoase.