E un moment bun să ne uităm în urmă, la lucrurile care ne-au făcut plăcere și care ne-au bucurat și pe care de multe ori nu le-am apreciat așa cum ar trebui pentru că ne erau la îndemână și atât de simplu de îndeplinit. Zilele astea mi-am făcut un pic de timp și am trecut în revistă câteva fotografii vechi, din locuri în care am fost de mai multe ori pentru că mi-au fost atât de dragi și mi-au intrat atât de mult în suflet. Iar pe lângă frumoasa Grecia de care mi-e un dor nespus se mai numără și Paris, al cărui farmec nu apune niciodată oricât de mult l-ai vizita și oricât de clișeic ar suna o călătorie la Paris, acum când călătoriile către orice colț al lumii sunt posibile la prețuri deloc mari.
La Paris am ajuns de vreo trei ori și aș mai merge tot de atâtea ori, pentru că sunt încă atât de multe lucruri de descoperit. Și n-am să fac azi o trecere în revistă a tuturor obiectivelor turistice de care se poate bucura ochiul călătorului ajuns în Paris, pentru că nu ar avea sens, găsim liste infinite de ”must-do in Paris” la o simplă căutare pe Google. În loc de asta, am să pun pe hârtie (mă rog, în online) ce mi-a plăcut mie acolo mai mult și mai mult, fie că e vorba de un obiectiv turistic sau de o îndeletnicire cât se poate de casual la fața locului.
Plimbare pe jos în Cartierul Latin
Asta e o recomandare primită de la o colegă de serviciu, ajunsă la Paris înaintea mea de mai multe ori: ”nu rata Cartierul Latin și clătitele cu ou și șuncă de la cafenelele din zonă”. Și așa am făcut. Cartierul Latin e înțesat de clădiri șic pariziene, vechi, dar îngrijite, de cafenele cu aer boem, cu măsuțe și scaune scoase pe trotuar, mirosind a clătite, croissante și mai știu eu ce alte bunătăți. Din loc în loc apar și anticariatele, amenajate fie în clădiri sau direct în stradă, pline de cărți de tot felul din care nu ai cum să alegi măcar 2-3 pentru mirosul acela de carte și vechi adunate laolaltă printre pagini. Și da, clătita în care se împachetează bacon și ou prăjit e un deliciu de neratat. Ca să nu mai zic de melcii preparați în vin savurați alături de un pahar de vin roșu, sec, rece și musai adus la carafă.
Champs-Elysee
Da, e frumos Arcul de Triumf și Place de la Concorde, ca să nu mai zic de Jardin de Tuilleries și Louvre, dar mai interesant decît toate la un loc e traseul de la Arc până la muzeu, pe renumitul bulevard Champs-Elysee. Aici Parisul e mai Paris ca în oricare altă parte, clădiri impunătoare și elegante, magazine ca Louis Vuitton care sunt ele însele ”creații” arhitecturale, trotuare largi și aerisite, cafenele cochete, opulență și mult lux care definesc perfect capitala franceză. Unde mai pui că odată încheiată plimbarea la Place de la Concorde, Sena ți se alătură în hoinăreală, cu ale sale poduri maiestuouase și cu bateaux mouches, simbol statornic și ele ale Parisului.
. 
Champ de Mars
Sigur, priveliștea din vîrful Turnului Eiffel nu se compară cu nimic, asta dacă ești dispus să stai la coadă câteva ore bune ca să iei bilet și apoi ca să urci până sus de tot. Dar ce ziceți de un picnic pe Champ de Mars, celebrul parc care se întinde de la Turn până la Școala Militară și unde soarele cald scoate vara toată populația pariziană la ”iarbă verde”, cu un croissant într-o mână și o cafea în cealaltă? Și de aici priveliștea e cel puțin încântătoare, cu silueta turnului profilându-se elegantă pe cerul parizian și privind semeață la muritorii de rând care se adună pe Champ de Mars ca să îl admire.
Grădinile muzicale de la Versailles
Versailles e un oraș în sine aflat la marginea Parisului și o zi, cât am avut noi la dispoziție, e prea puțin ca să îi poți pătrunde cu adevărat farmecul și misterele. Așa că noi am decis să gustăm din el plimbându-ne prin grădinile sale minunate, atent îngrijite, verzi în vară, cu zeci de fântâni răcoroase și decorate care mai de care mai opulent și, bineînțeles, muzicale. E o adevărată plăcere să hoinărești prin labirinturile verzi cu muzică de epocă în surdină sau să tragi de timp întins la răcoare sub unul din sutele de arbori umbroși din spatele palatului.
Galeriile Lafayette
Dacă în magazinele de pe Champs-Elysee nu pot intra decât cei cu mare dare de mână, la galeriile Lafayette poate și muritorul de rând spera la o sesiune de shopping mai acătării. Dar nu de asta le trec eu pe lista mea de locuri de văzut, ci pentru decorul interior și opulența stilului arhitectural, atât de recognoscibil în mai toate clădirile vechi ale Parisului, amintind de epocile de aur ale acestui oraș fermecător. Vitraliile sunt de o frumusețe uimitoare, iar atmosfera de acolo te transpune cu totul într-un alt timp.
Parisul e minunat în orice anotimp, chiar și pe vreme mai puțin prietenoasă cum am avut noi în ultima noastră călătorie acolo, iar bugetul pentru câteva zile nu trebuie să fie uriaș, ținând cont de cât de ieftine pot ajunge biletele de avion până acolo și de multitudinea de cazări pentru toate gusturile și buzunarele de care te poți bucura în capitala franceză. Vom mai ajunge cu siguranță acolo, cu copiii data viitoare, dar asta după ce ieșim din toată nebunia asta și putem visa din nou la vacanțe.
