Cel mai bun leac pentru orice, panaceu universal, aș zice, sunt ieșirile cu surioara, alea în care, în jurul unui pahar de vin, aducem în discuție tot Bucureștiul, ne spunem of-urile, ne analizăm pe toate părțile planurile. De data asta, am adus în scenă și un pahar de aperol spritz și minunatele tarte de la Atelierul de tarte.
Ca în reclama aia cu ”fan brânză”, eu sunt fan dulciuri, așa că încă de la intrarea în locul ăsta mic și dichisit, mi-au luat ochii rafturile cu tarte dulci în care m-aș fi înfipt pe loc, dacă nu mi-ar fi fost și foarte, foarte foame.
Dar am mai amânat plăcerea și am făcut loc mai întâi unei tarte cu ton și praz, cu aluat bine copt, cu gust intens de unt sărat și umplutură din suficient de multe ouă, praz tăiat mărunt și bucăți mari de ton. Toate lângă o mini-salată (adusă mai mult de decor, pentru că mai mult de două furculițe nu puteai să iei din bol).
M-am postat apoi lângă vitrina cu tarte dulci și, după ce am analizat și înghițit în sec de muuuulte ori, am ales o tartă cu ciocolată și alune, cu cremă fină de caramel și bucăți crocante de caramel sărat.
Spațiul nu e foarte generos, locul se află în inima orașului, decorul are o tentă urbană, with a touch of negligence, aș zice, merge pentru o ieșire în doi sau cu un grup restrâns de prieteni.
Prețul, fie că e tartă dulce sau sărată, e undeva la 20-25 Ron felia, vinul la pahar și aperolul (am uitat să zic că demult nu am mai băut un aperol spritz așa de bun) undeva până în 20 Ron.
Per total, atelierul ăsta e un loc bun în care să te ascunzi câteva ore acum că vine frigul, să mănânci ceva bun și să te bucuri de compania celor dragi.