Anul trecut ne propuseserăm să ne încheiem road-tripul prin Croația și Serbia cu o zi la Dunăre, care să includă musai și plimbare cu barca pe clisură, de la cazanele mici până la cele mari și cu chipul lui Decebal pe traseu. N-am mai ajuns pentru că vremea nu a ținut deloc cu noi și la întoarcere în țară am avut parte de ploaie torențială. Așa că am amânat, dar nu am renunțat pentru că zona e foarte, foarte frumoasă și merită cel puțin un popas prelungit.

Weekend-ul trecut ne-am făcut curaj, deși cerul era destul de înnorat când am plecat din Novaci, și ne-am aventurat într-o plimbare prelungită la Dunăre. Din Novaci am făcut undeva la 2h30 și am ajuns în jur de 11:30 la Dunăre. Am căutat variante de plimbare cu barca pe net și am văzut că se fac plecări din mai multe puncte: Orșova, Eșelnița, Dubova, Mânăstirea Mraconia, fără să îi mai punem la socoteală pe toți proprietarii de pensiuni aflate pe malul Dunării care pun de obicei la dispoziție bărcile pentru vizitatorii lor. Prețurile variază de la 30 la 50 Ron și toate variantele au cam același traseu: Tabula Traiana, oprire la chipul lui Decebal în golful Mraconia, urmat de Mânăstirea Mraconia, Cazanele Mici, golful Dubova, Cazanele mari, cu opriri la Peștera Ponicova și Grota Veterani (unde intrarea e opțională și costă 6 Ron).

Noi am ales să mergem cu mașina până la pontonul de lângă mânăstire, deoarece plimbările din Orșova erau destul de lungi (undeva la 3-4h) și nu ni s-a părut chiar ok pentru cei mici care se plictisesc ușor. În afară de asta, lângă mânăstire sunt foarte, foarte multe ambarcațiuni și lume deopotrivă și nu riști să aștepți foarte mult să se ocupe locurile (bărcile pornesc doar când sunt ocupate toate locurile disponibile, dacă nu alegi plimbare privată, unde ai toată barca pentru tine). Am găsit destul de ușor o barcă, nu atât de ușor o toaletă însă, așa că indicată e o oprire în Orșova pentru ca cei mici să poată merge la baie înainte de plimbare, pentru că acolo nu sunt deloc spații amenajate pentru așa ceva și am căutat mult după o terasă ok care să ne permită să folosim baia.

În fine, am găsit în cele din urmă și baie, și barcă, am negociat prețul (cei mici nu au plătit nimic) și ne-am pornit, cu soarele deasupra, într-o frumoasă plimbare pe Dunăre. Ghidul ne-a povestit câte un pic despre fiecare loc în parte și așa am aflat că Tabula Traiana a fost lăsată pe acele meleaguri pentru a marca măreția Imperiului Roman și că de-a lungul timpului a ajuns de vreo câteva ori sub nivelul apei, motiv pentru care a fost ulterior ridicată mult deasupra locului unde fusese așezată inițial. Se află pe malul sârbesc al Dunării și e singurul loc în care ambarcațiunilor de la noi li se permite să se apropie mai mult de malul sârbesc.

A urmat povestea despre chipul lui Decebal, cea mai mare sculptură în stâncă din Europa (are undeva la 55 m înălțime), încă neterminată (lipsesc cușma și barba lui Decebal), sculptorul fiind nevoit să renunțe la lucrare din cauza lipsei finanțelor.

După ieșirea din Golful Mraconia, unde se află sculptura, am putut admira Mânăstirea Mraconia, pe care am și vizitat-o cu altă ocazie, în vremuri non-pandemie, și care surprinde și ea prin amplasarea ei chiar pe Dunăre, motiv pentru care a suferit de-a lungul anilor destul de multe schimbări în structură și amplasament.

A urmat apoi Peștera Ponicova, la a cărei intrare am poposit câteva minute cu barca și am ascultat poveștile ghidului despre cum se poate ajunge în Dubova traversând peștera care nu e în întregime ocupată de apă, lucru care a servit în perioada comunistă celor care treceau muntele prin peșteră dinspre Dubova, iar apoi înotau până pe malul sârbesc, riscându-și viețile pentru libertate.

Plimbarea prin Cazane a fost însă partea mea preferată. Pentru cei care nu știu, la cazane Dunărea trece prin munții Carpați, cu două masive de o parte și de alta (Ciucărul Mare la noi și Veliki Strbac în Serbia) și și-a săpat traseu prin pereți stâncoși și amețitor de înalți, creionând adevărate peisaje de poveste. Golful Dubova se află între Cazanele Mici și cele Mari și e o întindere imensă de apă, unde Dunărea se liniștește parcă din zvârcolirea ei printre munți.

Ne-am încheiat plimbarea cu o oprire la Taverna Sârbului, pentru o ciorbă acră și fierbinte de pește și încă o priveliște minunată cu Dunărea.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *